-sunt linistit tot timpul, mai ales… atunci cand nu sunt furios…
-inlantuirea cu mine a fost mereu linistita, dezinvolta, ca o inlantuire a totului in jurul nimicului…. asa o vad… linistita si dezinvolta…
-apoi… mai e si linistea din jurul gandurilor mele… de obicei, gandurile mele tresalta… sar in sus… zbiara… se clatina… se fugaresc… se biciuiesc (si le spun ca ma doare)… asa sunt gandurile mele… fugarete, iuti, si zburdalnice… insa in jurul lor, zace o liniste incredibila… o liniste care… aproape ca le spulbera… aceasta e o liniste care in adancul ei tuseste si se inneaca in propria ei liniste…
-tresalt… atunci cand vad in coapsa unei femei chipul meu… e ca o paine din care as vrea sa rup o bucata din sufletul meu… o bucata din sufletul meu care nu-mi mai apartine… o bucata din chipul meu care s-a smuls singura din chipul meu… si care ma bantuie in gura iubitei mele… a fiecarei iubite… tresalt pentru ca… e ca si cum as rupe o bucata din mine… si as simti gust de paine… iar asta e o parte din linistea gustului meu… o parte din linistea coapsei mele atingand coapsa iubitei mele…
-
anonim a zis,
septembrie 28, 2009 la 11:23 am
si nimica nu e scris din iulie…….oare ce s-a intamplat ???????
a disparut inspiratia din acest blog????